Povestea românului începe cu un telefon de la Margaret Thatcher.
Sir George Iacobescu finaliza lucrările la World Financial Center
din New York pentru Olympia&York, la momentul respectiv cel mai mare
dezvoltator imobiliar al lumii.
George Iacobescu are 67 de ani, este născut în România, are titlul de
"sir" şi este directorul executiv al Canary Wharf Group - compania care
deţine unul dintre principalele cartiere financiare ale Londrei.
"Sunteţi singurul dezvoltator care ar putea realiza Canary Wharf", a spus Margaret Thatcher companiei pentru care lucra românul.
Intrigat de telefonul primit, şeful companiei canadiene, Paul
Reichmann, a trimis cinci dintre executivii săi de top la Londra pentru a
analiza locaţia. Unul dintre cei cinci era Sir George Iacobescu.
"Trebuia să merg din centrul Londrei în Canary Wharf. M-am pierdut
însă pe drum", recunoaşte românul care a absolvit Universitatea din
Bucureşti. "Era prima dată când mergeam la Londra. M-am pierdut pe
Narrow Street şi mi-am dat seama de ce se numeşte Narrow Street (strada
cea îngustă)".
Când a ajuns în Canary Wharf şi-a dat seama că nu există
electricitate sau apă potabilă. "Nu era absolut nimic. Nu ţi-ai fi dorit
să te prindă întunericul acolo", spune Sir George Iacobescu într-un
interviu acordat cotidianului britanic The Telegraph.
Când s-a întors la New York i-a scris un bilet şefului său în care îl
sfătuia "Nu te atinge de acest proiect". Totuşi, o lună mai târziu
Reichmann semna contractul pentru dezvoltarea Canary Wharf.
În pofida îndoielilor iniţiale ale lui Sir George Iacobescu, Canary
Wharf a ajuns unul dintre cele mai cunoscute şi de succes cartiere
comerciale şi financiare din lume. Această lucrare i-a adus românului
care acum este preşedinte şi director executiv al Canary Wharf Group
titlul de sir.
"Este fantastic, însă încerc să strălucesc mai mult prin prisma
Canary Wharf", spune el. "Această situaţie nu ar fi posibilă fără
dedicaţia şi munca asiduă a colegilor mei".
Povestea din spatele românului
Sir George Iacobescu s-a născut în România în 1945 şi a crescut în
timpul regimului comunist pe care îl descrie ca fiind brutal, represiv
şi rigid. De formaţie inginer, el a început să lucreze pentru compania
britanică Wimpey prezentă la momentul respectiv în România. Românul
dezvolta sisteme de irigaţii care să ajute agricultura ţării.
El recunoaşte însă că dintotdeauna şi-a dorit să plece din ţară. O
mătuşa care locuia în Canada a plătit 5.000 de dolari pentru a facilita o
relaţie între Sir George Iacobescu şi un om de afaceri din Park Lane
care acţiona ca intermediar şi care purta discuţii cu oficialii români
pentru a permite unor români să plece din ţară.
"La momentul respectiv cel mai bun produs de export al României erau
oamenii. Coada era atât de lungă încât a trebuit să aştept trei ani.
Într-o zi am primit un telefon prin care eram informat că pot primi un
paşaport. Peste doar câteva zile plecam din ţară".
Sir George Iacobescu a plecat în Montreal, Canada. Studiile i-au
permis să îşi găsească rapid o slujbă. Totuşi, alte dificultăţi majore
aveau să vină, în condiţiile în care logodnica sa era încă în România.
"A durat aproape trei ani - şi au fost probabil cei mai dificili ani din viaţa mea - ca ea să iasă din România".
El explică faptul că la momentul respectiv nu existau paşapoarte în
România. Pentru a-şi ajuta logodnica a scris tuturor şefilor de state şi
guverne din Occident. "Într-un final, după doi ani un congressman
american mi-a răspuns. Suntem pe punctul de a oferi României clauza
naţiunii cele mai favorizate. Ca urmare a acestui fapt voi cere
guvernului de la Bucureşti să îi permită logodnicei tale să plece din
ţară".
La momentul respectiv legea nu permitea celor care au părăsit România
să se căsătorească cu cei care rămăseseră acasă pentru că ştiau că
următorul pas ar fi fost plecarea şi acestora din urmă peste graniţă.
România a schimbat, ca urmare a cererii congressman-ului american, legea
pentru două zile. "M-am întors în România şi ne-am căsătorit pe data de
30 decembrie 1976".
Totuşi, chiar şi după căsătorie oficialii de la Bucureşti nu au dorit
să o lase pe soţia lui Sir George Iacobescu să plece din ROmânia.
A fost nevoie de încă un an pentru ca acest lucru să se întâmple.
Românul a avut succes doar după ce a făcut greva foamei în faţa sediului
ONU înainte de vizita preşedintelui României de la acea dată.
Ascensiunea
La momentul respectiv cariera sa deja începuse să se contureze. În
1978 el s-a angajat la Olympia&York şi a devenit protejatul lui Paul
Reichmann, fondatorul companiei.
După ce a făcut parte din echipa care a lucrat la World Financial
Center din New York, el a fost ales să lucreze şi la Canary Wharf.
Deşi sceptic românul era entuziasmat de proiect din perspectivă
inginerească. 90% din Canary Wharf avea să fie construit pe apă, cu
materiale aduse de o barjă pe râul Tamisa. Era o provocare unică, dar
totodată costisitoare.
Până în 1991 Olympia&York construise 4,5 mil. picioare pătrate
(peste 400.000 de metri pătraţi) de birouri în Canary Wharf. Canadienii
plătiseră însă aproape 2 mld. lire pentru construcţia infrastructurii în
zonă.
Cheltuielile mari şi recesiunea care a urmat au trimis cel mai mare dezvoltator imobiliar din lume în faliment.
Sir George Iacobescu insistă însă că, şi la acel moment era sigur de succesul Canary Wharf.
După o vreme Reichmann a preluat controlul asupra Canary Wharf după
ce a achiziţionat terenul pe care fusese construit cartierul. Aşa a luat
naştere o nouă companie Canary Wharf Group, iar românul a fost numit
director executiv, funcţie pe care o deţine şi astăzi.
(by Andrei Feieer)
(by Andrei Feieer)